Construcţia barajului Râuşor a fost finalizată în anul 1987
Situate într-o zonă de şisturi cristaline, acumularea şi barajul Râuşor au nişte caracteristici aparte. Apa a modelat în zonă văi şi viroage adânci, înguste şi asimetrice. Din acest motiv, constructorii au optat pentru realizarea unui stăvilar din anrocamente cu nucleu din argilă, care să fie înclinat spre amonte şi puţin curbat orizontal. Barajul, a cărui construcţie a fost finalizată în 1987, este unul dintre cele mai mari din ţară, având o înălţime de 120 de metri şi o lungime a coronamentului de 380 de metri. Prin ridicarea lui s-a creat lacul de acumulare Râuşor, care are o suprafaţă de 190 de hectare şi un volum de apă de 60 de milioane de metri cubi. Lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului. Suprafaţa bazinului colector este de 150 de kilometri pătraţi.
Două hidrocentrale alimentate cu apă
Printr-o galerie de 5.676 de metri, apa este condusă din barajul Râuşor la Centrala Hidroelectrică Lereşti. Aceasta este o hidrocentrală semiîngropată şi are camera de comandă la suprafaţă. Debitul instalat de 15 metri cubi pe secundă pune în funcţiune o turbină de tip Francis de 19 MW. Pentru ca apa să aibă forţa de a învârti turbina, constructorii au asigurat o diferenţă de nivel de 181,5 metri. La debuşarea apei din Centrala Hidroelectrică Lereşti se află un mic lac de acumulare cu un volum de 170 de mii metri cubi. Din acest lac pleacă către Centrala Hidroelectrică Voineşti o aducţiune în lungime de 3.650 de metri, urmată de o conductă forţată în lungime de 75 de metri. Hidrocentrala Voineşti este echipată cu o turbină Francis verticală, având o putere instalată de 5,4 MW. Producţia energetică nu este principala utilizare a lacului. În principal apa de la Râuşor este folosită pentru alimentarea municipiului Câmpulung Muscel şi a localităţilor limitrofe. Mai mult, ea reprezintă o importantă rezervă de apă industrială pentru marii consumatori din aval, din Piteşti şi Bucureşti. Din acest motiv, Centrala Hidroelectrică de la Lereşti are un orar de funcţionare impus de necesităţile de apă ale localităţilor şi de secetă. În mod normal centrala funcţionează 15 ore pe săptămână, din care sâmbăta şi duminica aproximativ o oră seara. Lacul şi barajul Râuşor sunt utile şi pentru atenuarea undelor de viitură de până la 15,6 milioane de metri cubi, irigarea a 8.500 de hectare de teren agricol, agrement şi piscicultură.
Zonă turistică deosebită
La sfârşit de săptămână, în special, zona din amonte de Lereşti devine destinaţia preferată a numeroşi turişti, care nu de puţine ori o compară cu Elveţia. În apropierea barajului Râuşor este Cabana Voina de unde se poate urca pe traseele montane ce duc spre Vârful Iezer şi Vârful Bătrâna din Munţii Iezer-Păpuşa. Se pot face şi drumeţii către Cabana Cuca situată mai sus în munte. Cei care nu au chef de drumeţii pot pescui în Lacul Râuşor, unde se găsesc păstrăvi, bibani, clean, dar şi crapi şi caraşi.
Barajul Râuşor – date sintetice
– a fost dat în folosinţă în 1987;
– este situat în aval de confluenţa pârâului Râuşor cu râul Târgului;
– are ca principal rol alimentarea cu apă a municipiului Câmpulung Muscel şi a localităţilor limitrofe;
– reprezintă o rezervă importantă de apă industrială pentru marii consumatori din Piteşti şi Bucureşti;
– lacul are şi rol energetic, alimentând cu apă hidrocentralele de la Lereşti şi Voineşti, cu puteri instalate de 19 MW, respectiv 5,4 MW;
– o galerie de 5.676 de metri duce apa din lacul Râuşor în Hidrocentrala Lereşti şi de aici o aducţiune de 3.650 de metri, urmată de o conductă forţată în lungime de 75 de metri, alimentează Hidrocentrala Voineşti;
– suprafaţa totală a lacului este de 190 de hectare;
– volumul lacului de acumulare este de 60 de milioane metri cubi de apă;
– lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului;
– suprafaţa bazinului colector este de 150 de kilometri pătraţi;
– înălţimea barajului este de 120 de metri;
– deschiderea la coronament este de 380 de metri
Extras din situl http://pitesti.rosilva.ro/articole/pescuit_sportiv__p_1712.htm
“In acest sens, incepand cu anul 2010, practicarea pescuitului recreativ in bazinele piscicole din apele de munte gestionate de Directia Silvica Arges, se face in baza permisului de pescuit recreativ eliberat de ANPA (echivalentul unui permis national) si a documentelor specifice eliberate de unitatile din structura teritoriala a regiei (un fel de permis local/zonal) care, impreuna, atesta dreptul detinatorului de a exercita pescuitul recreativ in aceste bazine piscicole amenajate.
Prin tarifele pe care le solicita unitatile silvice pentru serviciile asigurate pescarilor, in legatura cu exercitarea pescuitului recreativ in bazinele piscicole amenajate, Directia Silvica Arges recupereaza o parte din cheltuielile efectuate cu lucrari de investitii: popularile anuale cu puiet de pastrav indigen provenit din pastravariile proprii, toplite, cascade podite, pinteni, praguri, indiguiri si plantari de puieti forestieri pentru stabilizarea malurilor raurilor, etc, precum si prin activitati de intretinerea si repararea amenajarilor piscicole si protectia si paza faunei piscicole din zona.”
Tarifele sunt, conform aceleiași surse: 30 lei/zi
